Background Image
Previous Page  12 / 350 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 12 / 350 Next Page
Page Background

11

CUVÂNT-ÎNAINTE

Monografia

Vilayetul Timişoara

(

1552–1716

) a fost realizată în cadrul

Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti ca parte integrantă a trata-

tului de

Istorie a Banatului

, proiect prioritar al Academiei Române. Ea este rodul

unei cercetări îndelungate, nu lipsită de greutăţi, care a impus abordări pluri- şi

interdisciplinare de administraţie, drept, religie, geografie, demo-geografie istorică

şi literatură. Având menirea să acopere o lacună a istoriografiei române prin

abordarea unor domenii şi discipline conexe, această cercetare s-a întemeiat pe

analiza şi prelucrarea sistematică a unui vast material documentar inedit şi edit în

arhivele şi bibliotecile din ţară şi de peste hotare. Strădania noastră s-a îndreptat

spre reconstituirea fenomenelor istorice: cucerire, organizare administrativ-

militară, administrativ-fiscală şi judecătorească integrate peisajului antropogeo-

grafic din Banat, precum şi spre rolul jucat de Islam din punctul de vedere al

implantării sale în Banat şi al culturii otomane din vilayetul Timişoara.

De aceea, atenţia ni s-a îndreptat în primul rând spre aspectele şi momentele

esenţiale pentru instaurarea stăpânirii otomane şi transformarea Banatului într-o

provincie militară de graniţă cu toate obligaţiile şi servituţile sale. Astfel, cucerirea

efectivă a Banatului, însoţită de instaurarea nemijlocită a controlului otoman a

coincis deopotrivă cu alcătuirea unui sistem eficient de apărare şi cu aplicarea

metodelor clasice de integrare în Imperiul Otoman. Alcătuind un adevărat model de

cucerire otomană, metodele clasice au constat din recensământul fiscal (

tahrir-i

vilayet

) al Banatului, islamizarea obligaţiilor economico-fiscale şi a practicilor

fiscale în cadrul promulgării cărţilor de lege (

kanunname

), redistribuirea proprietă-

ţilor de pământ şi a izvoarelor de venit preexistente sub forma diferitelor tipuri de

proprietate otomană, integrarea în clasa

askeri

(militară) prin încorporarea catego-

riilor creştine şi prin asimilarea imediată sau treptată pe calea convertirii la Islam

şi, în cele din urmă, consolidarea ocupaţiei otomane prin implantarea grupurilor

islamizate de origine turcică şi balcanică în centrele urbane şi zonele rurale.

În ceea ce priveşte organizarea administrativ-militară, ea a asigurat integrarea

în Imperiul Otoman a teritoriilor cucerite în 1552 la sud şi la nord de Timişoara,

respectiv de la linia Dunării şi până la valea Mureşului şi dincolo de aceasta, care

au fost împărţite în

sandjakuri

şi însumate apoi într-o provincie otomană de sine

stătătoare, un vilayet cârmuit de un

beglerbeg.

După doi ani de ocupaţie otomană,

în vilayetul Timişoara s-au delimitat hotarele

sandjakurilor

componente şi ale

subunităţilor lor (

nahiyele

), înfăptuindu-se totodată recensământul lor financiar şi

cadastral.

Şi în Banat, ca de altfel în Peninsula Balcanică, autorităţile otomane au

preluat atât structura administrativ-teritorială în vigoare la data cuceririi, respectiv

unele districte şi comitate care nu s-au aflat în regiuni de frontieră şi care, de cele

mai multe ori, au devenit unităţi administrative mici de tipul

nahiye

. Este vorba de

Istoria Banatului Otoman

a fost realizată în cadrul Institutul i

de S dii Su -Est Europene din Bucureşti ca parte in egr ntă a tratatului de

Istorie

a Banatului

, proiect prioritar al Academie Române. Ea este r dul unei cercetă i în-

delungate, nu lipsită de greutăţi, care a impus abordă i pluri- şi interdisciplina e de

admini traţ e, drept, religie, geografi , demo-geografie storică şi literatură. Având

menire să acopere o lacună i toriografiei române prin aborda ea unor dom nii şi

discipline co exe, această cercetare s-a întemeiat pe naliza şi prelucrarea sistem tică

unui vast mate i l documentar inedit ş edit în rhivele şi biblio ecile in ţară şi de

peste hotare. Strădania noastră s-a îndreptat spre r constituire fenomenelor istorice:

cuc ri , rganizare administrativ-militară, administrativ-fiscală şi ju ecătore scă

integrate peisajului antropogeografic din Banat, precum şi s r rol jucat de Islam

din punctul de vedere al implantării sale în B nat şi a culturii otomane in vilay tu

Timişoara.