Background Image
Previous Page  8 / 530 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 8 / 530 Next Page
Page Background

7

CUVÂNT-ÎNAINTE

Cunoscută şi foarte apreciată cercetătoare a antichităţ

ilor romane din România,

Doina Benea este, indubitabil, cea mai bună cunoscătoare a Banatului în antichitate

.

A întreprins cercetări arheologice la Tibiscum, Mehadia, Dalboş

e

ţ, Timişoar

a etc.

A format la Universitatea de Vest din Timişoara prima şcoală de arheologie romană

din Banat. A întemeiat şi conduce Centrul de Studii de Istorie şi Arheologie

„Constantin

Daicoviciu”

al Universităţii de Vest din Timişoara, cu publicaţ

ia

aferentă

Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Temesiensis

. Cărţ

ile

sale au abordat istoria militară, economică, spirituală a Banatului în antichitate,

lucrări monografice (

Tibiscum

), ori aspecte punctuale (castrul de la Tibiscum, aşezările

de tip

vici militares

, atelierul de sticlărie de la Tibiscum, arta emailului, ceramica şi

sticlăria romană, epigrafia, templul de la Mehadia) etc.

Sunt acestea motive, câteva, prin care apari

ţia unui volum ce poartă semnătura

eminentei cercetătoare Doina Benea, intitu

lat

Istoria Banatului. Antichitatea

(ediţia a

II-

a revăzută şi adăugită)

, se dovede

şte dintru început extrem de incitantă. Sinteză a

Banatului în antichitate, cu încadrarea firească în istoria Daciei romane, de la primele

contacte cu romanii până după retragerea aureliană, volumul constituie deopotrivă o

extraordinară iniţiativă culturală ş

i

ş

tiin

ţifică a Editurii Academiei Române. Nu voi

realiza o analiză detaliată a studiului, ci voi puncta, în schimb, traseul pe care îl clădeş

te

acesta, pentru a-i scoate astfel în eviden

ţă meritele fundame

ntale.

Cartea debutează cu apariţ

ia provinciei romane (cauzele conflictelor daco-

romane, războaiele cu Domiţian şi Traian, transformarea Daciei în provincie romană

).

Există destule probleme dificile în organizarea administrativă şi militară a Banatului

ro

man, pe care autoarea le prezintă cu competenţă. Organizarea administrativă este

urmărită cronologic, până după mijlocul secolului al III

-

lea. Autoarea se ocupă, firesc,

şi de teritoriile Banatului de câmpie, dintre valurile romane şi Tisa, de populaţ

iile

din acel spaţiu, de aşezările rurale şi de modul de viaţă. Capitolul dedicat sistemului

defensiv roman din sud-

vestul Daciei analizează problema graniţei, a căilor de

comunica

ţ

ie, castrele de pe aliniamentul defensiv exterior, apoi aliniamentele defensive

de pe malul nordic al Dunării şi de pe Mureş. Istoria militară a Banatului e

completată cu o cercetare privind trupele care au staţ

ionat acolo.

Capitolul despre economia Banatului tratează problemele proprietăţ

ii funciare,

ale agriculturii şi ocupaţ

iilor

anexe, ale resurselor minerale şi ale exploatării acestora

,

ale „industriilor” în care au excelat anumite centre, precum Tibiscum, dar şi aspecte

ale comer

ţ

ului.